Sari la conținut
Călătorii scurte

Perna potrivită pentru poziția în care dormi: cum o alegi

Perna potrivită pentru poziția în care dormi: cum o alegi
Foto: Edalisu . / Pexels

Perna este obiectul din dormitor pe care îl schimbăm cel mai rar și îl alegem cel mai superficial. Salteaua o testăm, ne documentăm, comparăm. Perna o luăm din raft pentru că pare pufoasă. Apoi ne trezim luni de zile cu gâtul înțepenit dimineața și dăm vina pe saltea, pe stres sau pe curent.

Regula de la care pornește orice alegere corectă este simplă: perna nu are rolul de a ridica sau de a susține capul, ci de a umple spațiul rămas gol între cap, gât și saltea, astfel încât coloana cervicală să continue linia naturală a coloanei toracice. Cât de mare este acel gol depinde aproape în întregime de poziția în care dormi și de lățimea umerilor tăi. De aceea nu există o pernă bună în general, ci o pernă potrivită pentru un anumit corp într-o anumită poziție.

Întâi află în ce poziție dormi cu adevărat

Aproape toată lumea răspunde greșit la această întrebare. Poziția în care adormi nu este neapărat cea în care petreci cele mai multe ore. Două metode practice, fără aparatură:

  • Verifică poziția în care te trezești, câteva dimineți la rând, în momentul în care deschizi ochii, înainte să te miști. Aceea este, de obicei, poziția dominantă din a doua jumătate a nopții.
  • Uită-te la pernă dimineața. Urma adâncă și lată, cu o denivelare într-o singură parte, indică dormitul pe o parte. O adâncitură centrală, rotundă, indică dormitul pe spate.

Majoritatea adulților sunt combinați: adorm pe o parte și se rostogolesc pe spate, sau invers. În acest caz alegerea se face după poziția în care petreci cel mai mult timp, iar perna trebuie să fie suficient de adaptabilă pentru cealaltă.

Dormitul pe o parte: cea mai înaltă pernă din casă

Este poziția cea mai frecventă și cea care cere cel mai mult sprijin. Când stai pe o parte, între urechea ta și saltea se află toată lățimea umărului. Golul acela trebuie umplut complet, altfel capul cade spre saltea, iar gâtul stă toată noaptea îndoit lateral.

Ce cauți:

  • Înălțime mare, de regulă între 10 și 14 centimetri după ce perna este comprimată de greutatea capului. Cu cât umerii sunt mai lați, cu atât perna trebuie să fie mai înaltă. O persoană cu umeri înguști și o persoană cu umeri lați nu pot dormi bine pe aceeași pernă.
  • Fermitate medie spre mare. O pernă moale se turtește sub greutatea capului în primele minute și dispare exact în locul în care aveai nevoie de ea.
  • Margini care nu se prăbușesc, pentru că pe o parte capul stă spre marginea pernei, nu în centru.

Testul de verificare: roagă pe cineva să te privească din spate, întins pe o parte în poziția obișnuită. Linia formată de vertebrele gâtului trebuie să continue linia spatelui, fără cot în sus sau în jos. Dacă bărbia îți este împinsă spre piept, perna este prea înaltă. Dacă urechea se apropie de umăr, este prea joasă.

Un detaliu care se uită des: o pernă suplimentară între genunchi face mai mult pentru bazin și pentru zona lombară decât orice ajustare a pernei de la cap. Nu costă nimic să încerci o săptămână.

Dormitul pe spate: sprijin sub gât, nu împingere sub cap

Aici golul de umplut este mult mai mic, doar curbura naturală a cefei. Greșeala tipică este perna prea înaltă, care împinge capul înainte și ține gâtul flectat toată noaptea. Dimineața apare durerea la baza craniului și, la unii oameni, o dificultate ciudată de a înghiți în primele minute.

Ce cauți:

  • Înălțime mică spre medie, orientativ 8 până la 11 centimetri comprimați.
  • Fermitate medie și, ideal, o formă care oferă puțin mai mult sprijin în zona cefei decât sub occiput. Pernele cu profil cervical, cu o denivelare mai înaltă la margine, sunt gândite exact pentru asta, dar au nevoie de o perioadă de acomodare de una-două săptămâni și nu funcționează pentru toată lumea.
  • Dacă sforăi sau ai reflux, o înclinare ușoară a întregului trunchi ajută mai mult decât o pernă în plus sub cap. Se obține ridicând capătul patului sau folosind o pernă tip pană, nu adăugând înălțime doar sub cap.

Dormitul pe burtă: cazul în care mai puțin înseamnă mai bine

Este poziția cea mai problematică pentru gât, pentru că obligă capul să stea rotit lateral cu aproximativ 90 de grade ore în șir. Nu se poate corecta complet, dar se poate atenua.

Recomandarea practică: pernă foarte joasă, sub 8 centimetri, moale, sau chiar deloc. În plus, o pernă subțire sub bazin reduce hiperextensia din zona lombară, care este a doua sursă de disconfort la această poziție. Dacă te trezești constant cu gâtul blocat și dormi pe burtă, merită încercată tranziția spre poziția laterală, cu o pernă lungă de corp în față, de care să te sprijini. Schimbarea durează câteva săptămâni și nu reușește la toată lumea, dar la cine reușește diferența este mare.

Materialul: ce schimbă efectiv și ce este doar marketing

  • Spuma cu memorie se mulează bine și își păstrează forma, deci înălțimea rămâne constantă toată noaptea. Reține mai multă căldură decât alte materiale, iar mirosul specific din primele zile este normal și se disipează. Bună pentru dormitul pe o parte.
  • Latexul, natural sau sintetic, este elastic, revine imediat, se aerisește mai bine și durează mult. Este mai ferm și mai greu. Bun pentru cine vrea sprijin fără senzația de scufundare.
  • Spuma tocată permite scoaterea sau adăugarea de umplutură, deci reglarea înălțimii la milimetru. Este cea mai bună variantă când nu știi exact ce înălțime îți trebuie.
  • Puful natural și fulgii sunt moi și plăcuți, dar se comprimă foarte mult. Rareori oferă sprijin suficient pentru dormitul pe o parte. Bune pentru dormitul pe spate sau pe burtă, la cine îi place senzația.
  • Fibra siliconizată este ieftină și lavabilă, dar se aglomerează și își pierde forma în câteva luni. Alegere rezonabilă pentru camera de oaspeți, nu pentru patul în care dormi zilnic.
  • Hrișca se modelează exact după forma gâtului și rămâne rece, dar face zgomot la fiecare mișcare și este grea. Are un public fidel și mulți care renunță în prima săptămână.

Etichetele care promit corectarea posturii sau ameliorarea unor afecțiuni trebuie citite cu rezervă. O pernă poate elimina un factor agravant; nu tratează nimic de la sine. Postura din timpul zilei contează cel puțin la fel de mult, iar câteva minute de mișcare țintită ajută mai mult decât orice accesoriu: sunt utile exercițiile prin care îți îmbunătățești postura în doar cinci minute, făcute constant.

Cum testezi înainte să cumperi și după ce ai cumpărat

În magazin, testul de treizeci de secunde în picioare nu spune nimic. Ce funcționează:

  1. Întinde-te efectiv, pe o saltea cu fermitate apropiată de a ta, în poziția în care dormi. O saltea moale te lasă să te scufunzi și cere o pernă mai joasă; una tare cere una mai înaltă.
  2. Stai minimum cinci minute în acea poziție. Spuma cu memorie își arată forma finală abia după câteva minute de căldură corporală.
  3. Verifică alinierea cu ajutorul unei alte persoane sau al unei fotografii făcute din lateral.
  4. Întreabă de politica de retur. Multe magazine acceptă returul unei perne folosite în primele 30 până la 100 de zile, dar condițiile diferă mult de la un comerciant la altul, așa că verifică-le înainte de plată, nu după.

Acasă, dă-i cel puțin două săptămâni. Corpul are nevoie de timp să se adapteze la un sprijin nou, iar primele nopți pot fi mai proaste chiar și când perna este cea corectă. Dacă după trei săptămâni tot te trezești cu gâtul rigid, perna nu este potrivită și nu se va potrivi mai târziu.

Cât despre înlocuire: o pernă ajunsă la capăt se recunoaște prin testul îndoirii. O pernă de spumă sau latex trebuie să revină singură la forma inițială după ce o îndoi în două; una cu umplutură moale trebuie să nu rămână pliată când o pui pe braț. Orientativ, pernele de fibră rezistă un an sau doi, cele de spumă și latex între doi și patru ani, dar folosirea zilnică și transpirația scurtează intervalul.

Restul dormitorului cântărește la fel de mult

O pernă potrivită rezolvă o problemă de aliniere, nu o problemă de somn. Dacă te culci la ore diferite, adormi cu telefonul în mână sau te trezești de trei ori pe noapte, perna nu va compensa nimic. Merită construită întâi baza, cu câteva obiceiuri mici care îmbunătățesc calitatea somnului, și abia apoi ajustate detaliile de confort. La fel de mult ajută o secvență fixă de seară; există un set de pași simpli pentru o rutină de seară care se poate adapta la orice program.

Un ultim lucru, important: durerea persistentă de gât, amorțeala care coboară pe braț, furnicăturile în degete sau durerea care te trezește noaptea nu sunt probleme de pernă. Sunt motive să mergi la medic, de preferat la un ortoped sau la un medic de recuperare medicală, care poate spune dacă este vorba despre o problemă cervicală ce necesită investigații. Perna merită schimbată oricum, dar nu în locul consultului. În rest, alegerea corectă se face pornind de la poziția în care dormi, verificând alinierea din lateral și acceptând că înălțimea potrivită pentru tine poate arăta ciudat de mare sau de mică față de ce vezi în magazine.